O echipă de oameni de știință din Singapore a descoperit că cheratina din păr poate contribui la producția locală de legume și la securitatea alimentară a țării. Părul și alte deșeuri biologice au potențialul de a deveni inputuri agricole durabile pentru agricultura hidroponică.
Peste 90 la sută din alimentele consumate în Singapore sunt importate, potrivit Agenția Alimentară din Singapore (SFA). Iar cu nevoile multiple de terenuri concurente, doar 1% din terenul din Singapore este rezervat agriculturii, spune Poh Bee Ling, directorul diviziei de soluții alimentare urbane a SFA, pentru Food Tank.
Pentru a reduce dependența de alte țări și pentru a asigura securitatea alimentară, SFA lucrează pentru diversificarea surselor de alimente și promovarea producției locale. „Colaborăm cu industria noastră agroalimentară locală pentru a ne atinge obiectivul „30 până la 30”, care este să ne dezvoltăm capacitatea și capacitatea de a produce 30% din nevoile noastre nutriționale la nivel local și sustenabil până în 2030”, spune Poh.
La capătul de producție al lanțului de aprovizionare, SFA oferă finanțare pentru a sprijini productivitatea locală și adoptarea tehnologiei. Poh spune că, cu sprijinul SFA, fermierii își pot construi capacitățile pentru a realiza viziunea agenției despre un sistem agricol de înaltă tehnologie, inovator și durabil, care utilizează eficient resursele limitate de teren ale Singapore.
Agricultura hidroponică poate fi o modalitate importantă pentru Singapore de a produce alimente. „Acest lucru este important în Singapore, cu terenuri rare, deoarece fermele de legume care folosesc hidroponie ar putea fi amenajate în spații precum pe acoperișuri sau în interiorul clădirilor”, spune Poh. Ea adaugă că abordarea permite cultivatorilor să optimizeze condițiile de mediu pentru a îmbunătăți randamentul, calitatea sau gustul. „Acest lucru se poate traduce prin produse rentabile, de calitate asigurată, care pot fi cultivate în mod durabil pe termen lung.”
Dar Poh admite un dezavantaj major al agriculturii hidroponice. Unele sisteme, explică ea, folosesc cuburi de poliuretan nereciclabile pentru a susține plantele în timpul procesului de creștere. Producătorii caută substraturi alternative, durabile, care, de asemenea, nu implică costuri suplimentare de intrare. Oamenii de știință de la Universitatea Tehnologică Nanyang (NTU) lucrează la o soluție pentru a aborda această provocare: bureții de keratina.
Dr. Ng Kee Woei, profesor și director asociat de cercetare la Școala de Știința și Ingineria Materialelor de la NTU, a realizat că multe materiale utilizate în prezent în agricultura hidroponică nu sunt nici reciclabile, nici biodegradabile. „Și, în plus, sunt materiale înnăscute, ceea ce înseamnă că nu furnizează nici un fel de nutrienți singure plantelor”, spune Ng pentru Food Tank.
Cercetarea NTU Echipa a încorporat cu succes celuloza din deșeurile vegetale cu extracte de keratină pentru a face un burete care hrănește plantele hidroponice. Keratina poate fi derivată dintr-o serie de surse de deșeuri biologice, inclusiv păr, copite, pene, lână și coarne. Aceste materiale sunt valoroase ca un input durabil și consumabil găsit în sistemele agricole în sine.
O studiu de la Universitatea din Bonn citează bioresursele, inclusiv deșeurile și materiile prime regenerabile, ca potențiale medii de creștere pentru sistemele fără sol. Compost pentru deșeuri de băcănie, biochar, și fibre de lemn sunt exemple de bioresurse care au fost folosite cu succes ca substraturi de creștere hidroponică.
Ca bioresursă, keratina este complet biodegradabilă. „Și fiind proteine, pe măsură ce se degradează, ei eliberează aminoacizi care ei înșiși devin parte din aprovizionarea cu nutrienți pentru plante”, spune Ng pentru Food Tank.
Dar extinderea acestei soluții în Singapore vine cu bariere. „Provocarea numărul unu este lipsa aprovizionării cu keratine”, spune Ng pentru Food Tank. „Dacă doriți să comercializați acest lucru, va trebui să aveți un producător care să ne ofere o aprovizionare de calitate constantă și cantități mari de cheratine.”
Fără o industrie a keratinei, inputurile convenționale rămân mult mai ieftine. „În acest moment, dacă comparăm costurile, nu vom putea niciodată să ne egalăm cu bureții existenți pe care fermierii îi folosesc”, spune Ng.
„Cred că, dacă facem o analiză corectă cost-beneficiu, atunci putem analiza de câte economii poate beneficia fermierul dacă folosește bureți pe bază de cheratină”, spune Ng pentru Food Tank. Privind în perspectivă, Ng spune că există și oportunități de personalizare a bureților pentru diverse culturi sau pentru diferite medii.
„Prin adoptarea tehnologiei și a funcțiilor agricole inteligente, putem construi capacitatea și capacitatea industriei noastre agroalimentare de a consolida securitatea alimentară a Singapore”, a spus Poh pentru Food Tank.
Articole precum cel pe care tocmai l-ați citit sunt posibile prin generozitatea membrilor Food Tank. Putem conta pe tine pentru a face parte din mișcarea noastră în creștere? Deveniți membru astăzi făcând clic aici.
O sursă: https://foodtank.com