Când auzim de creșterea producției alimentare cu ajutorul așa-numitei agriculturi „inteligente”, ne imaginăm ceva legat de inteligența artificială, roboți și „big data”, dar optimizarea agriculturii nu depinde întotdeauna de cele mai noi tehnologii. În cazul fermelor mici din zonele rurale, abordarea „inteligentă” implică adesea găsirea unor modalități accesibile din punct de vedere economic și originale de a crește producția de culturi cu utilizarea eficientă a resurselor naturale și fără a dăuna mediului.
Proiectul FAO „Agricultură inteligentă – pentru generația viitoare” cu un buget de 3.4 milioane de dolari, finanțat de Guvernul Republicii Coreea, ajută zeci de familii din zonele rurale din Uzbekistan și Vietnam să crească producția de sere agricole, astfel încât acestea să poată produce mai multe alimente folosind mai puține pesticide, îngrășăminte minerale și apă, cu mai puțină forță de muncă și într-un mod mai sigur.
Ideea principală este creșterea eficienței serelor prin luarea în considerare a cinci aspecte interdependente: controlul climatului, combaterea dăunătorilor și bolilor, irigarea, nutriția plantelor și metodele de cultivare.
Proiectul presupune recomandări științifice raționale și soluții bazate științific, atât tradiționale, cât și moderne. Acestea au ca scop transformarea fermelor cu efect de seră în întreprinderi de succes, care vor crește veniturile proprietarilor lor, vor extinde oportunitățile de angajare ale locuitorilor locali și vor face posibilă producția pe tot parcursul anului de produse alimentare mai diverse, mai accesibile și sigure.
„Am văzut sere high-tech în care s-au investit sume mari, dar în același timp productivitatea lor a fost scăzută, pentru că nu țineau cont de specificul local. Sistemele low-cost, cum ar fi aceste sere optimizate, vă permit să recoltați mai multe culturi cu mai puține resurse”, spune Melvin Medina Navarro, specialistul tehnic principal al proiectului.
Soluții inteligente
Când experții FAO au început să studieze gospodăriile cu venituri mici și neregulate din trei zone rurale pilot din Uzbekistan, ei au descoperit că în ele erau practicate metode învechite și ineficiente de cultivare în seră a fructelor și legumelor.
De exemplu, polenizarea a fost efectuată manual, iar pesticidele dăunătoare au fost folosite în cantități mari. Serele au fost acoperite cu argilă pentru a crea umbră și pentru a scădea temperatura din interior în cele mai călduroase luni, când temperaturile din timpul zilei pot ajunge la 42 de grade Celsius.
„În primul rând, se propune utilizarea de noi materiale de acoperire”, spune agronom Khairulla Esonov, care participă la proiectul FAO.
Serele au fost acoperite cu o peliculă de polietilenă cu aditivi speciali care sunt foarte durabili, reflectă radiațiile ultraviolete, reduc praful și previn condensul.
Capcane speciale lipicioase și plase de țânțari au fost folosite pentru a controla dăunătorii și bolile. Terenul din jurul serelor a fost curățat de buruieni și au fost instalate pardoseli de dezinfecție și un sistem de uși duble pentru combaterea virușilor și bacteriilor.
Utilizarea resurselor de apă a fost optimizată prin utilizarea sistemelor de irigare prin picurare constând din pompe electrice de apă, filtre, rezervoare de apă și linii de picurare, datorită cărora nutrienții solubili sunt aplicați mai eficient, ajungând direct la sistemul radicular al plantelor.
În plus, fiecărui beneficiar i s-au oferit instrumente de măsurare a calității apei. Conform rezultatelor analizelor, s-a relevat faptul că apa folosită pentru irigare în toate cele trei zone pilot are niveluri de aciditate excesiv de ridicate. Acum se lucrează la îmbunătățirea acestor parametri prin ajustarea volumului de îngrășăminte și adăugarea de acizi speciali în apă.
Chiar și Mama Natură însăși ajută: în loc de polenizare manuală laborioasă și ineficientă, acum sunt folosiți bondarii de pământ.
Rezultate care schimbă viața
Astfel de schimbări, combinate cu asistența tehnică oferită de FAO, au dus managementul serelor la un nou nivel, care în unele cazuri a produs rezultate impresionante. Scopul inițial al proiectului a fost creșterea producției de legume cu cel puțin 20 la sută. Cu toate acestea, în timpul primului ciclu agricol, creșterea producției de roșii și ardei dulci a fost de 90, respectiv 140 la sută.
Nigora Pulatova, unul dintre fermierii implicați în proiect, a fost surprinsă să primească aceeași recoltă, în ciuda faptului că a folosit jumătate din mai mulți puieți decât alți fermieri. În plus, calitatea legumelor s-a îmbunătățit semnificativ în ceea ce privește dimensiunea, forma, culoarea și absența reziduurilor de pesticide, ceea ce a permis fermierilor să-și vândă produsele la un preț mult mai mare.
Un alt fermier care a participat la proiectul FAO a fost Matluba Alimbekova, o mamă a cinci copii din regiunea Andijan din Uzbekistan. Matluba crește roșii, castraveți, ardei dulci, usturoi și ierburi, dar anterior a pierdut constant aproape jumătate din recoltă din cauza dăunătorilor și a bolilor. Anul acesta a plantat o nouă varietate de ardei dulce „anetta”, care se potrivește mai bine condițiilor locale și a recoltat deja mai mult de două tone de recoltă și a câștigat aproximativ 1,100 de dolari. În prezent, ea adună peste 90 de kilograme de piper în fiecare săptămână și plănuiește să planteze ridichi în noiembrie pentru a câștiga mai multe venituri în sezonul de iarnă.
„Proiectul ne-a ajutat foarte mult familia, veniturile noastre au crescut”, spune Matlyuba.
Anterior, jumătate din câștigurile lui Matlyuba Alimbekova mergeau pentru a acoperi costurile de producție, dar datorită proiectului din domeniul agriculturii „inteligente”, acestea se ridică acum la mai puțin de 20 la sută.
În continuare, proiectul va realiza evaluarea pieței, modernizarea laboratoarelor în domeniul siguranței alimentelor și formarea experților locali în vederea creșterii volumului și profitabilității exporturilor de legume proaspete și a continua transformarea zonelor rurale folosind metode economice accesibile și reproductibile. .
O sursă: https://news.un.org